Expresii "actualizate"
Folosirea cu intenţie stilistică – umoristică, ironică – a expresiilor populare cere un simţ special al adecvării la situaţie, la obiect, la registrul de comunicare. Altminteri, procedeul riscă să scape de sub control, alunecând în vulgaritate. Sunt, de pildă, destul de riscante expresiile care trezesc asociaţii de imagini prea concrete, cu deosebire cele care implică o metaforă animalieră – de obicei, nu tocmai reverenţioasă. Contrastul cu un context inedit poate diminua caracterul clişeizat al figurilor (metafore, metonimii) pe care sunt construite expresiile, de-automatizând sensul şi actualizând imaginea.
Sunt multe expresii al căror element central e coada; caracteristica lor e de a folosi un mecanism metonimic, care evocă indirect, în grade diferite de concreteţe, animalitatea (sau reprezentarea demonică) şi unul metaforic, specific expresiilor şi proverbelor, care suprapune scenariul animalier situaţiei morale din context. Dintre expresiile foarte cunoscute, unele (cel puţin în aparenţă, în sensul literal) nu implică identificarea animalului cu o persoană: (cineva) trage mâţa de coadă; în altele, o persoană determinată contextual apare în rolul de animal care suportă o agresiune: a călca pe coadă (pe cineva), a pune sare pe coadă (cuiva), a lega (cuiva) tinicheaua de coadă. În câteva expresii subiectul uman al unei acţiuni e identificat cu animalul: a pune coada pe spinare, a pleca cu coada între picioare etc. (E interesant că unele dintre formule au echivalente perfecte în mai multe limbi: ultima, de exemplu, se regăseşte în franceză, italiană, engleză etc.)
Expresia a-şi băga sau a-şi vârî coada (în ceva...) are sensul de "a se amesteca, a interveni (inoportun) "; conotaţiile negative, glumeţe, provin dintr-o comparaţie implicită cu lumea diabolică (subiectul expresiei este adesea, în construcţii populare, dracul – cu sensul special legat de apariţia unor intrigi, neînţelegeri, discordii etc.: şi-a vârât dracul coada se spune când lucrurile merg prost) sau cel puţin cu cea animalieră. A spune despre cineva că "îşi vâră coada" e destul de ireverenţios: "magnatul băcăuan D.S. este bănuit a-şi fi băgat coada în treburile principalului contracandidat la promovare" (EZ 725, 1994, 8). Formularea devine şi mai şocantă când imaginea e concretizată prin precizarea unui spaţiu anume al "introducerii": "Ministrul L.M. îşi vâră din nou coada prin universităţi" (RL 28.10.1995, 16).
Un dezavantaj al folosirii expresiilor populare e şi posibilitatea ca ele să nu fie înţelese de toată lumea: dacă nu sunt foarte cunoscute sau măcar destul de transparente, ele riscă să producă anumite confuzii. Evident, în acest punct aprecierile sunt subiective; mi se pare totuşi că expresia a(-şi) face coada colac nu e nici suficient de frecventă, nici suficient de transparentă pentru a comunica, într-un articol jurnalistic, o informaţie reală: "primarul (...) a făcut coada colac sfidându-l pe prefect" (RL 2174, 1997, 1). E drept că expresia apare în dicţionare, cu explicaţia "a o tuli frumuşel, a o şterge pe neobservate, ca să scape de răspundere" (DA); "a se sustrage de la ceva" (DEX); în contextul unei ştiri, pitorescul ei substituie totuşi informaţia şi o obscurizează, evocând mai curând un scenariu comic şi concret, ca de desene animate.
Nu e tocmai fericită nici asocierea "cozii colac" cu sfidarea; termenii sunt mai curând opuşi, ca într-o secvenţă din parodia jurnalistică a lui Caragiale, din Temă şi variaţiuni, în care o altă expresie de sursă animalieră e interpretată liber: "într-o memorabilă şedinţă a parlamentului, care a avut imprudenţa, sau, mai bine zis, impudenţa de a-şi pune botul pe labe"[1]. Textul lui Caragiale ne reaminteşte, de altfel, că excesele actuale ale stilului publicistic autohton nu sunt noutăţi absolute.Am întâlnit şi în stilul publicitar o expresie familiar-populară din aceeaşi zonă lexicală, folosită strategic, în efortul de a şoca şi în acelaşi timp de a conferi mesajului autenticitate lingvistică şi culoare locală (autorii au evitat totuşi popularul mâţă, preferându-i neutrul pisică): "Noua HP LaserJet 6P. 8 pagini pe minut. Atât de rapidă că stă pisica-n coadă! " (publicitate pentru imprimante Hewlett Packard, în RL, decembrie 1996).
Originea metaforică a multor expresii populare sau familiare e nesigură; sensul lor rămâne totuşi destul de stabil. O parte din aceste expresii circulă astăzi şi în afara contextului popular: uneori citate cu fidelitate, adesea parafrazate ironic, de pildă prin simplă substituţie: a strânge cu uşa (= "a sili, a constrânge, a presa") – "strâns cu uşa de ancheta Procuraturii Militare, acesta se va decide să demaşte întreg angranajul corupţiei", în EZ 135, 1992, 3 – devine, într-o formulare ad-hoc, "a strânge cu legea": "strâns cu legea / preşedintele apelează tot la consens" (RL 1467, 1995, 3). Uneori modificarea înseamnă dezvoltare, adăuga...
0 responses to "Expresii Populare"