Blogu' Lu' Ditzy

La varsta de trei sau patru ani, cei mai multi copii dorm neintrerupt cel putin 12 ore pe noapte si cei mai multi dintre ei trag si un pui de somn dupamasa. Un adult normal doarme sapte sau opt ore pe noapte. Dar acestea sunt doar niste estimari medii, in realitate exista variatii destul de mari de la o persoana la alta. Unii copii dorm doar cateva ore pe noapte, dar acest lucru pare sa nu le afecteze sanatatea. Altii in schimb au nevoie de mult mai mult somn. Exista adulti care dorm doar doua sau trei ore pe noapte, in timp ce altii au nevoie de zece sau chiar de mai mult. Majoritatea oamenilor in varsta atipesc in timpul zilei, iar noaptea dorm foarte putin. Cantitatea de somn de care are nevoie un om depinde de mai multi factori, cum ar fi activitatea din timpul zilei, cantitatea de munca si grijile din timpul zilei, si obiceiurile insusite de-a lungul vietii. Important este sa putem ramane treji si activi de-a lungul zilei, sa ne putem concentra si sa nu dam semne de oboseala pana la ora culcarii. Daca o persoana doarme adanc si fara intreruperi indiferent de durata somnului iar dimineata se trezeste odihnita, inseamna ca doarme destul.


Somn insuficient
Toti avem nevoie de mai mult sau mai putin somn si stim ca lipsa lui creeaza probleme. Insuficienta somnului ii face pe oameni sa se simta obositi, dezorientati si incapabili sa se concentreze. De asemenea provoaca dureri de cap, ameteli, depresii, agresivitate si iritabilitate. in cazul in care lipsa somnului creaza probleme, vorbim despre insomnie. Daca lipsa de somn continua, persoana respectiva devine extrem de vulnerabila la infectii si la contactarea altor boli. De asemenea poate prezenta halucinatii, adica poate auzi, mirosi, vedea, simti lucruri inexistente. In concluzie, somnul este necesar pentru desfasurarea unei vieti normale. Care ar fi explicatiile exacte? Ce fenomene si procese importante au loc In organismul nostru in timpul somnului? De ce mintea noastra, prinsa in mrejele somnului, se avanta in acele calatorii fantastice si ciudate pe care le numim vise?

Undele creierului
De peste o suta de ani oamenii de stiins au descoperit ca creierul uman si animal emite continuu semnale electrice slabe. Aceste semnale trec prin milioanele de celule nervoase interconectate (neuroni), elemente principale de alcatuire a creierului. Aceste semnale sunt transmise asemeni unui ecou prin oasele craniului
si prin muschii capului la epiderms. O serie de electrozi atasati de capul unei persoane preiau aceste semnale si le transmit unui instrument humit electroencefalograf, sau aparat EEG. Acest instrument amplifica semnalele si le afiseazs sub forma unor unde pe un ecran sau pe o hartie ce inainteaza uniform.
Rezultatul obtinut este o electro-encefalo-grama sau EEG. Aceasta descrie principalele tipuri de unde emise de creier. Cand persoana supusa testu1ui este treaza, electroencefalograrna prezinta tipuri diferite de unde. in functie de starea in care se afla subiectul reIaxat sau agitat, concentrat sau odihnit suparat. emotionat. Cand dormim, majoritatea functiilor corpului sunt incetinite, dar semnalele emise de creier nu inceteaza, ele se modifica chiar de mai multe ori in cursul unei nopti.

Adormirea
In momentul in care ne intindem pe pat si inchidem ochii. EEG-ul ar arata o serie de unde de amplitudine constanta. Sunt inregistrate aproxirnativ zece unde complete in decurs de o secunda ceea ce inseamna ca frecventa lor este de aproximativ 10Hz (Hertz sau cicluri pe secunda). Ele sunt denumite unde alfa. Pe masura ce adormim, undele alfa dispar. Sunt inlocuite de unde mult mai variabile si care coboara pana la o frecventa de 1-3Hz. Acest somn este caracterizat de unde bio-electrice lente. Procesele fiziologice sunt incetinite. Respiratia este atenuata si superificial, inima bate mai incet, iar presiunea sangelui este scazuta. Rinichii produc mai putina urina, glandele salivare mai putin , etc. Majoritatea muschilor corpului sunt in acest moment relaxati. Hrana este digerata intr-un ritm mult mai lent. Temperatura corpului scade cu aproximativ jumatate de grad celsius, atingand un punct de minim la mijlocul perioadei de somn (pentru cei mai multi oameni acesta e situat in jur de 3-4 noaptea).O serie de procese se intensifica in timpul somnului. De exemplu creste productia anumitor hormoni (mesagerii chimici ai corpului) in sange. Cicatrizarea unor rani sau taieturi se accelereaza. in ansamblu corpul este ocupat cu intretinerea functiilor vitale si vindecarea anurnitor afectiuni.

Somnul profund
In timpul somnului profund (caracterizat deunde lente), nu ramanem perfect nemiscati.Ne schimbam si pozitia corpului din 6 in 6 minute in anumite perioade, iar in decursul unei nopti in jur de 40 de ori. Aceste miscari se realizeaza 1n mod automat. Ele au grija ca vasele de sange sa nu fie supuse unei presiuni prea mari, iar nervii sa nu fie prea tare presati, ceea ce ar putea da nastere unor probleme. Simturile noastre continua sa lucreze, trimitind semnale creierului. Majoritatea sunt ignorate, dar in caz de pericol creierul va raspunde. Daca simtim miros de fum sau daca auzim pe cineva plangand, mai mult ca sigur ne vom trezi.
Dupa o ora sau doua, apar noi schimbari. Undele emise de creier devin mai rapide, semanand din ce in ce mai mult cu cele din perioada de adormire. Anumite functii ale corpului, cum ar fi respiratia sau activitatea cardiaca, se accelereaza usor. Corpul si creierul intra intr-o noua faza a somnului, numita REM.

Ciclul REM
REM semnifica miscarea rapida a ochilor (Rapid Eye Movement), in aceasta faza a somnului ochii se misca in toate directiile, cum ar inspecta rapid imprejurimile. Dar pleoapele rnman inchise pe tot parcursul som ului. Respiratia si bataile inimii pot deveni mai rapide si iregulate, iar mainile, picioarele si fata pot tresari. in acest interval s-ar putea sa vorbim in somn. Fiecare faza de somn REM dureaza intre 15 si 20 deminute. Apoi corpul si creierul se relaxeaza si isi incetinesc activitatea urmeaza o noua faza de somn profund. Dupa o perioada de 60 pana la 90 de minute, se va instala din nou un somn de tip REM.

Modelul recurent
Aceste doua tipuri de de somn altemeaza de patru-sase ori intr-o noapte. Spre dimineata, fazele de somn caracterizate de unde lente devin mai scurte si mai putin profunde, iar cele de tip REM devin mai lungi in
cele din urma somnul profund dispare, iar undele emise de creier trec treptat de la faza REM, la faza de trezire. Incepe o noua zi .Somnul de tip REM prezinta un interes deosebit pentru oamenii de stiinta, in laboratoare special amenajate pentru studiul somnului, prin intermediul unor EEG-uri si a altor instrumente speciale, sunt observate undele emise de creier si evolutia functiilor corpului persoanelor ce s-au oferit voluntare. Cand sunt treziti in timpul fazei REM, aproape toti voluntarii spun ca au visat.

Visele
Se crede ca toti oamenii viseaza in fiecare noapte, mai ales in timpul fazei de somn REM. Daca ne amintim ce am visat depinde foarte mult de momentul trezirii. Voluntarii treziti in mijlocul fazei REM isi amintesc visele foarte amanuntit si le pot descrie cu multa claritate. .Daca sunt trezite dupa aproximativ cinci
minute de la terminarea fazei REM, isi amintesc doar partial visele si relatarea este confuza: in cazul in care sunt treziti la zece minute dupa incetarea fazei REM, majoritatea voluntarilor nu isi mai aduc aminte visele deloc. Din aceasta cauza ne amintim cu predilectie visele avute dimineta devreme, inainte de trezire, cand creierul trece printr-o perioada prelungita de somn REM si probabilitatea sa visam este foarte mare.

 Caracteristicile viselor
De cele mai multe ori visele sunt predominant vizuale, rareori implicand senzatii ca mirosul, gustul, auzul. De cele mai multe ori visele sunt alb-negru si nu colorate. Anumite teme revin mereu in visele noastre,
Substantele chimice responsabile de inducerea somnului sunt serotonina si noradrenalina. Serotonina este in principal localizata intr-un grup de celule nervoase denumite nuclei bazali, in partea inferioara a creierului, in trunchiul cerebral. Noradrenalina este concentrata tot in trunchiul cerebral, in puntea lui Varolio. Se crede ca puntea lui Varolio transrnite mesaie de stimulare spre cortex, elementul "gandirii" din
creier, creand activitatea mintii din timpul somnului REM, in acelasi timp trimite mesaie
inhibitoare la muschi, astfel incat pesoana sa nu faca efectiv miscarile visate.

 Starea de veghe
Exista un mecanism care ne mentine In stare de veghe, luptand impotriva celui care ne induce somnul. Acest mecanism stimulat de semnalele trimise de simturi incearca sa mentina creierul treaz. Mecanismul de alerta este situat In formatiunile reticulare din trunchiul cerebral. Acest centru este excitat de semnalele trimise de ochi, urechi si alte organe senzitive, apoi transmite la randul lui semnale cortexului, mentinandu-ne stare de veghe si activ. Cand se primesc din ce in ce mai putine semnale din exterior, mecanismul de alerta stimuleaza tot mai putin cortexul, in natura acest lucru se intampla la caderea serii, cand se intuneca si zgomotele sunt mult atenuate.

 Semnificatia viselor
Oamenii de stiinta, in. special psihologii, au emis o serie de explicatii cu privire la motivul
pentru care visam si sernnificatia viselor. Una dintre explicatii sustine ca ele sunt legate de
 evenimente importante petrecute In ultimele doua zile. in timpul somnului, mintea aflata in stare de incostienta revede aceste evenimente. Ea incearca sa exprime ganduri si dorinte pe care le reprima atunci cand e treaza. O alta explicatie a viselor a fost indepartarea tensiunii si a dezordinii din creier, permirtandu-i acestuia sa sorteze si sa stocheze informatiile importante adunate in timpul zilei. De-a lungul zilei creierul primeste atat de multe informatii, incat are nevoie de timp si liniste pentru a le sorta si a decide care dintre ele trebuie pastrate in memorie. In pofida tuturor cercetarilor si experimentelor, exista relativ putine informatii cu privire la modul in care este controlat somnul si care este utilitatea sa.